VIAŢA PAROHIEI

Deschizînd pagina parohiei noastre, noi creştinii unei mici biserici ortodoxe,,Acoperămîntul Maicii Domnului”  din s. Grigorăuca, de la nordul Moldovei, am intenţionat să familiarizăm şi să informăm despre viaţa parohiei noastre pe toţi cei ce vor să ne cunoască, pe cei care vor să-şi mîntuiască sufletul în Adevărata Biserică a lui Hristos, şi pe măsura posibilităţilor să le ajutăm întru acest scop principal al vieţii de a-şi cîştiga sufletul pentru evanghelie. Din păcate, (ce avem- aceea şi păstrăm) nu am avut posibilităţi, puteri, nici surse finaciare pentru a apărea mai devreme pe Internet (de fapt nici nu ne-am propus acest pas ca scop principal). Şi, cum a binevoit Dumnezeu aşa s-a şi întîmplat, şi aşa şi primiţi-ne. Întru pronia lui Dumnezeu, în  toamna anului 1998, la adunarea generală a parohiei, (avînd o listă de circa 400 de semnături dornici de a constitui parohia ortodoxă),- au fost puse în discuţie două întrebări:

  1. Constituirea parohiei ortodoxe “Acoperămîntul Maicii Domnului”, în componenţa BORH (РПЦЗ), sub oblăduirea temporară a Eparhiei din Crimeea (ep. Agafanghel).
  2. Adoptarea statutului jurisdicţional a parohiei, cu toate întrebările privind organizarea şi funcţionarea parohiei ortodoxe luîndu-se în consideraţie tradiţiile şi obiceiurile locale.

Cu o unanimitate de voturi au fost luate deciziile pozitive pentru rezolvarea acestor probleme, şi cu entuziasm şi puteri duhovniceşti parohia a început să-şi organizeze viaţa lor creştină-bisericească. La început parohia era condusă temporar de preotul George (Găină), şi după o jumătate de an, parohia a fost preluată de către Constantin (Bejenaru), care ocurmuieşte  parohia până în prezent. La prima reuniune a parohiei a fost ales Consiliul bisericesc şi Comitetul de cenzori, şi a mai fost organizată o comunitate bisericească de surori în cinstea cuvioasei Parascheva –ocrotitoarea Moldovei. Componenţa comuniunii alcătuieşte 20 de femei (de fapt toată componenţa femeiască a parohiei face parte din această comuniune) care îndeplinesc evlavios şi cu mare dragoste orice nevoinţă în viaţa parohiei în măsura posibilităţilor. Fiecare bolnav al parohiei este luat în îngrijire şi în permanenţă se organizează acţiuni de caritate pentru a ajuta nevoiaşii. Ajutăm pe măsura posibilităţilor noastre casele de copii, orfanii, bolnavii din spitale, deţinuţii. Binenţeles că principala sarcină a parohiei (cititorul ortodox să ştie că cel mai important lucru pentru un creştin adevărat ortodox este, desigur, mîntuirea în Biserica Adevărată), a fost construirea bisericii, dar pe vremea aceea (sfîrşitul veacului 20), statul refuza înregistrarea bisericii din motive “clare – neclare pentru democraţie”, şi pentru noi.
Pentru noi atunci această înrejistrare era importantă, pentru că fără înregistrare nu era posibil să achiziţionezi un teren pentru construirea unei biserici. Dar noi am ales alte metode, întrucît înregistrarea dădea posibilitatea pe atunci, de a obţine terenuri de la stat pentru construirea bisericii numai în folosinţă, şi binenţeles  că noi nu eram de acord cu aceasta condiţie. Noi am înţeles că principalul lucru nu este înregistrarea, şi cu ajutorul lui Dumnezeu am găsit alte modalităţi şi am cumpărat în anul 2001 un teren cu suprafaţa 0,25 ha pentru construcţia complexului bisericesc, care este format din biserica de vara şi biserica de iarnă (care din început nu era planificată), şi casei parohiale. La 20 iunie 2001, a fost înregistrat contractul de vînzare-cumpărare a terenului prin notar, şi noi am început proiectarea complexului bisericesc.

În toamnă la 04 octombrie 2002, împreună cu enoriaşii am săvîrşit o procesiune religioasă,  spre terenul cumpărat pentru construcţia bisericii, la locul punerii pietrei de temelie a bisericii “Acoperămîntul Maicii Domnului”. În ziua Odovaniei Înălţării Cinstitei Cruci, a apostolului cel din 70 Kodrat şi a aflării moaştelor sf. Dmitrie de la Rostov (vineri, soare +18  grade căldură), arhimandritul Antonie, preotul-paroh Constantin (Bejenaru) şi iereul Gheorghe (Găină), soborniceşte au săvîrşit cinul sfinţirii şi punerii primei pietre de temelie a noii biserici. Aceasta a fost prima biserică care a început să se construiască pe teritoriul Moldovei cu binecuvântarea arhiereului BORH  (РПЦЗ)- arhiepiscopului Varnava. În timp scurt şi rapid s-a turnat fundaţia bisericii, aproximativ în două luni.

Dar, din păcate, la această etapă de clădire a bisericii principale (trebuie să spunem că la început nu se planifica construirea a două biserici) construcţia s-a sistat, din cauza lipsei surselor financiare suficiente. Dar nu ne-am oprit aici, ci o altă cale ne-a arătat Hristos. Ne mai rămăse-se puţină piatră pentru construcţie, cărămizi. Din lipsa surselor pentru construcţie, cu sărăcia noastră, dacă continuam să construim această principală biserică şi în continuare în ritm scăzut, aceasta s-ar fi transformat într-o construcţie de lungă durată. Era nevoe că să ne schimbăm locul de rugăciune, deoarece în acel loc al spaţiului arendat era anevoios de a continua slujbele. Rugîndu-ne 6 ani în acea ,,neconfortabilă” şi mică încăpere închiriată ( fapt pentru care nu regretăm deloc, –omul sfinţeşte locul…), noi foarte ne doream să avem biserica noastră. Aşa a fost atunci, la acel moment al vieţii noastre. Aşa s-a întîmplat, că din mila lui Dumnezeu, am început construcţia unei mici bisericii de iarnă în cinstea sfîntului mucenic Vasilisc – (nepotul sfîntului mucenic Teodor Tiron), din ramăşiţile materialelor de construcţie pe care le-am avut,  şi în mai 2004 am pus bazele fundamentului.

Peste doi ani (cu o durată totală a construcţiei continue a bisericii de 6 luni), în noua biserică de iarnă în Sîmbăta Mare s-a săvîrşit prima Liturghie. De fapt s-a primit o minunată biserică de iarnă cu clopotniţă deasupra porţii. Bucuria enoriaşilor era de nedescris, simţul marei milostiviri a lui Dumnezeu era în fiecare inimă a celor prezenţi. Planul lui Dumnezeu s-a adeverit, iar noi toţi îi eram mulţumitori Lui, pentru toate întru care El ne-a ajutat.  Sărbătoarea Paştelui anului 2006 a fost foarte solemnă, au venit la primul Paşte la noua biserică toţi credincioşii ortodocşi şi neortodocşi ai satului nostru şi chiar din satele vecine. Acum, avînd un locaş de rugăciune, noi nădăjduind în Dumnezeul cel Preaînalt vom continua în viitor, şi mai mult să ne rugăm, şi să ne desăvîrşim întru viaţa noastră bisericească spre mîntuirea sufletelor noastre. Iar scopurile noastre sunt: să ducem la un bun sfîrşit construcţia bisericii ,,Acoperămîntul Maicii Domnului”, să construim casa parohială, şi s-ă încercăm să achiziţionăm un teren agricol pentru necesităţile bisericii, neuitînd de Mîntuire.

    Slujbele dumnezeieşti în biserică se săvîrşesc în mod regulat conform statutului, pe parcursul anului ziua de vineri este stabilită ca ziua acatistului Acoperămîntul Maicii Domnului, şi zi de trebuinţe. Vecerniile şi privegerile se slujesc pe timp de vară de la orele 17.00, iar pe de timp de iarnă de la 16.00, iar liturghiile vara şi iarna de la 9:00. Deseori, se fac molebne de mulţumire, precum şi molebne cu diferite rugăciuni cu cereri, atît în mod individual cît şi în comun. În fiecare post preotul vizitează bolnavii, spoveduindu-i şi împărtăşindu-i. În fiecare an la sărbătorile de iarnă, Naşterea Domnului,  şi Bobotează preotul merge pe la casele creştinilor cu colinda şi agheasma mare, felicitînd şi bucurînd enoriaşii. De asemenea, preotul  se îngrijeşte şi de credincioşii ce vin la  biserică din satul vecin – Petropavlovka. Aceştia au parte de o îngrijire deosebită, deoarece acolo locuiesc oameni de vîrsta mai mult înaintată, a căror copii au plecat în alte oraşe şi sate.

     În acest sat au apărut de asemenea, sectanţii. A fost îmbucurător pentru noi faptul, atunci cînd ni s-a adresat cu rugămintea de a fonda o biserică ortodoxă o enoriaşă din satul vecin Brejeni. Mai bine zis, trebuie să spunem că această enoriaşă s-a născut în acest sătuc, iar în prezent locuieşte în Surgut – Rusia. În fiece an ea revine la baştina sa, şi iată că a  hotărît să construiască o biserică în satul ei natal, din banii săi.. La 03/16 iunie 2005, în ziua dupăprăznuirei Înălţării Domnului şi a mucenicului Luchillian, de un sobor de preoţi condus de arhiepiscopul Antonie, a fost sfinţit locul şi pusă prima piatră la temelia bisericii în cinstea „Naşterii Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu”. De atunci, timp de două veri, această femeie – Raisa Cebaliko venind în concediu, cu ajutorul lui Dumnezeu, a contribuit ca biserica să fie construită in timp rapid. Biserica este aproape terminată, s-au săvîrşit deja cîteva slujbe împreună şi cu arhiereul Antonie. Aşa să ne ajute Dumnezeu şi mai departe, şi să  se ridice  şi în această biserică rugăciunile enoriaşilor spre cer, spre mîntuirea sufletelor lor.

Din pronia bunului Dumnezeu s-a rînduit ca şi în eparhia noastră să se organizeze viaţa monahală, ca mănăstirea în neîncetalele sale rugăciuni către Dumnezeu, să ne ofere marele ajutor mîntuirii noastre.  Într-un loc pitoresc şi liniştit, în satul său natal Şestaci, în gospodăria părintească (Rudei Gheorghe şi Ecaterina), prin hotărîrea şi binecuvîntarea arhiepiscopului Antonie sa început construcția mănăstiri.  În postul Adormirii Maicii Domnului în ziua de 11/24 august, a sf. arhidiacon Evplu, soborniceşte în frunte cu vlădica Antonie a fost pusă prima piatră de temelie a bisericii- Bunăvestirea Maicii Domnului.